Introducere:
În sectorul construcțiilor, respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă (SSM) nu este doar o obligație morală, ci o cerință legală strict reglementată. Totuși, printre micii subantreprenori, există o tendință periculoasă de a trata aceste norme cu dispreț, transformând nerespectarea lor într-un gest de bravură. Această atitudine nu numai că pune în pericol viețile angajaților, dar poate atrage și răspunderea penală a celor care o perpetuează. În acest context, devine esențial să analizăm acest fenomen dintr-o perspectivă psihologică și juridică, pentru a înțelege atât motivațiile din spatele unui astfel de comportament, cât și consecințele grave care pot decurge din el, iar cei care își asumă acest risc, să știe care sunt mizele.
1. Psihologia Subantreprenorilor: Cultura Bravurii și Sfidarea Legii
În multe firme de mici dimensiuni și nu numai, din domeniul construcțiilor, există o cultură de „bravură toxică”, în care ignorarea normelor de SSM este percepută ca o manifestare de curaj. Această mentalitate este adânc înrădăcinată în percepția tradițională a muncii fizice grele, unde îndurarea durerii și ignorarea riscurilor sunt văzute ca semne de masculinitate și rezistență.
1.1. Factorii Psihologici: Constrângeri Sociale și Presiunea de Grup
Un factor psihologic semnificativ care alimentează această atitudine este presiunea socială din cadrul echipelor de muncă. Într-un grup mic, unde solidaritatea este crucială, orice atitudine care contravine regulilor nescrise, poate fi percepută ca o trădare a spiritului de echipă. Muncitorii, sub influența liderului de grup, sunt adesea forțați să adopte un comportament riscant pentru a nu fi excluși sau ridiculizați. Această dinamică socială promovează o cultură anti-SSM, în care normele sunt ridiculizate și ignorate, iar accidentele de muncă se țin lanț.
1.2. Dilema Subantreprenorului: Economie pe Termen Scurt versus Siguranță pe Termen Lung
Micii subantreprenori, aflați adesea sub presiunea de a maximiza profitul într-un mediu prea competitiv, pot considera că respectarea normelor de SSM reprezintă o cheltuială suplimentară și timp pierdut inutil. Achiziționarea echipamentului de protecție, organizarea de cursuri de instruire și implementarea măsurilor de securitate sunt percepute ca obstacole în calea eficienței și productivității. Această mentalitate ignoră însă riscurile reale și consecințele pe termen lung.
2. Consecințele Ignorării Normelor de Securitate: Costuri Umane, Economice și Juridice
2.1. Impactul Psihologic și Social Asupra Muncitorilor:
Cultura de bravură poate avea consecințe devastatoare asupra angajaților, care devin victimele unei forme de coerciție psihologică. Dilema nerespectării standardelor informale impuse de grup poate crea o stare de nesiguranță, frică de marginalizare sau neapartenență și stres. Această cultură anti-SSM perpetuează un ciclu distructiv, în care ignorarea normelor nu este doar tolerată, ci și încurajată.
2.2. Costurile Economice ale Neconformării:
Accidentele de muncă, oricât de mici ar părea, pot avea consecințe financiare imense pentru subantreprenori: de la costurile medicale directe, până la pierderile cauzate de întreruperea activității și reputația pătată. Mai mult decât atât, accidentele de muncă pot atrage investigații ale autorităților competente, sancțiuni financiare substanțiale și chiar închiderea activității.
3. Răspunderea Penală a Conducătorilor: Consecințe Legale și Juridice
Ignorarea normelor de SSM nu reprezintă doar o problemă de etică profesională și bună practică de afaceri, ci și o încălcare gravă a legii. Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă prevede clar obligațiile angajatorilor în asigurarea unui mediu de lucru sigur. Potrivit acestei legi, angajatorii au obligația de a „asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă” (Art. 6, alin. 1).
3.1. Consecințele Legale în Caz de Nerespectare:
Conform legii, în cazul în care se constată că angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile, acesta poate fi tras la răspundere penală pentru „vătămare corporală din culpă” sau „ucidere din culpă”, dacă nerespectarea normelor a dus la accidente grave sau chiar la decesul angajaților. Mai mult, conform Art. 37 din Legea nr. 319/2006, angajatorii care nu respectă obligațiile legale pot fi sancționați cu amenzi considerabile sau chiar cu închisoarea, în funcție de gravitatea faptei și de circumstanțele specifice.
„Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor poate constitui infracțiune și se sancționează conform legislației penale în vigoare” (Art. 37, Legea nr. 319/2006).
4. Propunere de Reformă: Obligația Administratorilor și a Conducătorilor Locurilor de Muncă, de a Urma Cursuri de SSM
O soluție practică și necesară pentru îmbunătățirea respectării normelor de securitate și sănătate în muncă ar fi introducerea unei cerințe legale prin care administratorii de firme de construcții, indiferent de dimensiunea societății, dar și a conducătorilor locurilor de muncă să fie obligați să urmeze un curs de SSM de 80 de ore. Acest curs ar trebui să devină o condiție obligatorie pentru deținerea calității de administrator într-o societate de construcții.
Obligativitatea participării la un curs de SSM pentru administratorii de firme de construcții și a conducătorilor locurilor de muncă ar avea multiple beneficii:
Creșterea Conștientizării și Responsabilității: Prin instruire formală, administratorii și conducătorii locurilor de muncă ar dobândi cunoștințe esențiale despre pericolele specifice locului de muncă și ar fi mai bine pregătiți să implementeze măsurile de siguranță necesare.
Îmbunătățirea Conformității cu Legea: Un curs obligatoriu ar contribui la o mai bună înțelegere a obligațiilor legale și ar reduce riscul de neglijență în respectarea normelor.
Reducerea Accidentelor de Muncă și a Costurilor Asociate: O educație adecvată în SSM poate duce la o scădere semnificativă a numărului de accidente de muncă, diminuând astfel costurile economice și juridice asociate.
4.2. Modificarea Cadrului Legislativ:
Pentru ca această măsură să devină efectivă, ar fi necesară modificarea legislației actuale, astfel încât participarea la un curs de SSM să devină o condiție obligatorie pentru toți administratorii de firme de construcții și conducătorii locurilor de muncă angajați în cadrul lor. Această cerință ar putea fi integrată într-un act normativ specific.
Concluzie:
Micii antreprenori din construcții și nu numai, trebuie să realizeze că nerespectarea normelor de securitate și sănătate în muncă au consecințe devastatoare, atât umane cât și juridice, în ceea ce-i privește. Propunerea de a impune administratorilor de firme de construcții obligativitatea urmării unui curs de SSM este o măsură care ar contribui la o conștientizare mai bună atât a răspunderii cât și a mediului periculos și măsurilor minime necesare impuse în această activitate. Schimbarea mentalității este poate cel mai important aspect în combaterea acestui fenomen cu care domeniul se confruntă de mulți ani, iar educarea celor din linia 1 cu instructaje periodice nu pare să ajute prea mult. De aceea, educarea administratorilor și a conducătorilor locurilor de muncă, ar crește șansele adoptării unor politici mai pro-active de SSM acolo unde situația e cel mai gravă și rezistența e cea mai mare.